Nopți nenumărate și una

Nopți bucureștene transfigurate de mireasma
teilor înfloriți
de Mâna Maicii Domnului și Regina Nopții

Nopți când ninsoarea topește hotarul între cer și pământ
sfințește case și străzi benzinării și palate
până la cel mai umil cotlon al gunoaielor

Arbori cresc deasupra bulevardelor din piatra dantelată
a unor case zidite - cu bucurie și speranță -
în altă eră

îngeri surâd sub stele
orașul mai are câteva cete de îngeri
lăsați să cadă

Nici orașul acesta nu doarme vreodată
cuptoarele de pâine nu se sting, nici ecranele
peste care se-nclină fețe spectrale insomniace

reclamele se rotesc până-n zori în singurătate,
la fel mișcarea umbroasă a banilor
care vând cumpără vând cumpără și mâna
gheară se face peste ora îndestulată acum
pustiită mâine

Mașini își urmează drumul cu foșnet nocturn
păsări albe păsări negre
pescăruși departe de mare fantasme
toarse din neant spre neant
generații

Nopți care nu cunosc întuneric deplin, nici chiar
în noaptea cea mai lungă
de care am uitat să ne fie frică

Oameni clipă de clipă se nasc mor galaxii
vom muri și vom fi liberi strigă chiar acum
în mai multe limbi din mai multe geografii: flash
breaking news pe micile ecrane ținute în palmă
flash, noaptea strigătul de departe
se cunoaște mai bine - cum și acest oraș cunoscu
în mărime naturală - adevărul lipit de pielea vie
arzând nedespărțit pentru a despărți apele

Nopți nenumărate nopți fără număr și
Una
o dată ca niciodată spre sfârșit de mileniu
noaptea aceea luminată de torța cea mai înaltă :
a Bibliotecii arse

Nopți bucureștene nopți
când fluvii efluvii de tei înfloriți
Mâna Maicii Domnului și Regina Nopții
transfigurează orașul

nopți când ninsoarea sfințește
fără s-aleagă
ce se alege în orizontul rotund al privirii

Din antologia “Noaptea. statuile întineresc” (Filiala USR de poezie București, 2020)