Tempo Rubato, Writing Poems in English as a Second Language

How does one get to write poems in a language that is not one’s mother tongue?

These days lots of people tend to travel and live overseas, in places where their mother tongue may not be spoken at all. Consequently we can see creative writing produced quite extensively in a second language now, considerably more so than earlier in modern culture. While Joseph Conrad, a Pole, earned praise for his style in English (besides his greatness otherwise, of course), that still looked like a rather singular case in his time. The American Jonathan Littell, highly successful as a writer in French, is just one of many recent examples that one can think of. As our world becomes increasingly globalized, writing in a different language than that of one’s birth has become more habitual: the English language seems to be the biggest host for such foreign creative voices nowadays.

Read more at Poetry International

Poezie scrisă într-o limbă străină

Cum scrii poezie într-o altă limbă decât cea maternă?

Astăzi mase întregi de oameni călătoresc ori trăiesc în zone unde limba lor maternă se vorbește puțin sau deloc – situația este de domeniul evidenței. Mobilitatea fără precedent din zilele noastre produce în mod natural și mult mai multă literatură într-o limbă dobândită de scriitor la un moment dat, după limba sa originară. Joseph Conrad, polonez, care a învățat engleza abia după 20 de ani, a ajuns să fie prețuit pentru stilul său excepțional în această limbă – așa cum avea să fie apreciat Cioran în cultura franceză: dar ei încă păreau cazuri singulare. Americanul Jonathan Littell, în schimb, atât de lansat ca scriitor de limbă franceză, este doar unul din multele exemple actuale la care ne putem gândi. În lumea noastră globalizată, să scrii în altă limbă decât cea maternă este un fapt din ce în ce mai răspândit.

Citește mai mult:Poezie scrisă într-o limbă străină

My Rosenau in the Carpathians

I have always wondered why so many of those who happen to be born within the Carpathian arch, in Transylvania, have a sense of coming from a unique, privileged area, why they keep an enduring and unquestioned commitment to it whatever may happen in their lives, whether they stay there forever or only rarely come back. I have written these pages in an attempt to understand some of this through my own experience.

Citește mai mult:My Rosenau in the Carpathians

Die Fülle der Unterschiede

Ich habe mich schon oft gefragt, wie es uns passieren konnte, dass wir, die wir am Fuße der Siebenbürger Karpaten zur Welt kamen, das Gefühl haben, einem einzigartigen und besonders bevorzugten Landstrich zu entstammen. Wie ist, bei aller Erfahrung und abwägenden Vernunft, dieses beharrliche commitment zu erklären. Und ich zweifle nicht daran, dass wir damit unzähligen anderen Menschen auf der ganzen Welt gleichen, die sich alle auf ihren eigenen interessanten und unverwechselbaren genius loci beziehen: Nur Gleichgültigkeit oder eine abgestumpfte Wahrnehmung können uns daran hindern, die Einzigartigkeit jedes Ortes auf dieser Erde zu erkennen.

Citește mai mult:Die Fülle der Unterschiede

Identități europene (Glissando)

M-am întrebat de multe cum ni se întâmplă nouă, cei născuţi pe lângă Carpaţii transilvani, sentimentul că venim dintr-un spaţiu unic şi privilegiat. Cum se explică acest commitment statornic, cu toate experienţele şi relativizările ce se adaugă în timp. Sigur că în asta ne asemănăm cu atâţia alţii, raportându-se fiecare la al său genius loci inconfundabil: căci doar indiferenţa minţii şi tocirea simţurilor ne vor împiedica să percepem unicitatea fiecărui loc pe acest pământ.

Citește mai mult:Identități europene (Glissando)

Vilenica: Self-censorship: Yes and No

Ioana Ieronim

 

Self-censorship is considered to be the “most corrosive and insidious’ form of censorship. Yet it appears to be inherent in us, part of our nature, whether we are aware of it or not. Self-censorship is a territory of imprecise borders and it comes in various shades and intensities. Its sources are multiple, both internal and external, possibly interrelated: a basic instinct of survival, a sense of belonging (we are social beings), adaptability, the human wish to stay within the comfort zone, assumed principles and/or internalized prejudices (the difference may not always be clear-cut) etc. Self-censorship may be tantamount to self-control, civility or conformism. Conformism also in the sense of political correctness, which is despised by many, but has an impact on all …

Citește mai mult:Vilenica: Self-censorship: Yes and No