Poartă o mantie neagră de catifea

un acord al tainei de ore târzii şi arcade

s-a fardat pe un singur obraz

căciula mare trasă pe frunte

braţele ivindu-se în fâşul etern albastru

cu o mică poşetă

sacoşa

cizmele încărcate de noroiul cartierului de blocuri

copilul pe lângă ea

între tarabele de zarzavaturi

flori vopsite roşu vernil auriu

miere solară

cu surâsul ferit şi stăpân, de madonă

ea strânge într-un colţ de geantă 

hârtiile scrise azi-noapte

le apără

de tentaculele umede ale ţelinei