Băiatul trage vacă de funia împletită între coarne animalul calcă prudent pe stratul de gheaţă. Băiatul o îndeamnă, aşterne silabe mângâietoare, cum ar vorbi unei fete. 

Animalul îşi vâră botul în jgheab, soarbe, se înfioară.

– Frumoasă vită!
– Da, răspunde copilul bătrâneşte.

Vaca bea molcom
suflă fierbinte
peste apa vie.

– Da, da’ se ţine greu. Greu.
Când n-om mai putea şi n-om mai putea (coboară faţa la pământ) o dăm. Gândesc c-om scoate pe ea vo zece mii