Tu ești străin, mereu uit asta
uit că nu vorbesc cu tine
în limba maternă

dar cum se cheamă limba care ne aduce
laolaltă prin oglinda
simțurilor, deformantă?

Ce spunem se întoarce la marea
prefăcută-n pământ

pământ cu turme și fâneață
unde ești deodată
Străinul!

Aripi captive se clintesc
în trupul care-și aduce aminte
cât era de ușor la început

când era promisiune

când era
cuvânt