(1911-2004)

Împăratul Constantin

Aș fi putut trăi pe vremea lui Constantin.
Trei sute de ani după moartea Mântuitorului,
Despre care se știe doar că s-a sculat din morți
Precum însoritul Mithra printre soldații romani.
Aș fi fost martor la cearta dintre homoousios și homoiousios
Dacă Iisus e de natură divină ori numai asemenea divinității.
Cred că votam împotriva trinitarienilor,
Cine poate afla într-adevăr natura Creatorului?
Constantin, Împăratul Lumii, filfizon și ucigaș,
A înclinat balanța la Conciliul din Niceea,
Astfel că noi, generații după generații, gândim la Sfânta Treime,
Taina tainelor, fără de care
Sângele omului ar fi fost străin de sângele universului
Și vărsarea sângelui Său de Dumnezeu îndurerat, care s-a dat pe Sine
Ofrandă în vreme ce crea lumea, ar fi fost în zadar.
Atunci Constantin a fost el doar instrumentul fără valoare,
Neștiutor de ceea ce realiza pentru oameni peste timp?
Iar noi, știm noi care ne e destinul?