(1861 - 1941)

Întrebare

Oh, Doamne, veac după veac îți trimiți solii
În lumea asta fără milă
“Să iertați totul,” au predicat,
“Curățați inima voastră de răutate.”
“Iubiți,” au îndemnat ei lumea.
Solii au fost adorați și-ndelung pomeniți, dar
În ziua neagră de azi, trebuie să-i întorc din cale
Fără laudă ori răsplată.

Am văzut lăcomia mascată lovind pe cei slabi
În ascunziș de noapte
Am văzut crimele celor puternici nepedepsite
Și cuvântul dreptate plângînd în tăcere.
Am văzut un tânărul nebun care-a murit
Izbindu-se în zadar cu capul de pietre.

Glasul mi-e astăzi gâtuit, flautul nu are sunet,
Sunt captiv al unei nopți fără lună,
Lumea mi-a fost acoperă cu un giulgiu de coșmar,
Printre lacrimi vă întreb
I-ați iertat pe cei care v-au otrăvit orizontul,
v-au strivit lumina? Le-ați dăruit iubirea voastră?

În românește de Ioana Ieronim,
după versiunea engleză de Pushpita Alam