Comunitatea săsească se afla aici de opt secole; de mai multe sute de ani documentele înregistrau şi pe românii râşnoveni, tot mai mulţi şi mai prosperi. Ei oricum treceau cu turmele, din timpuri imemoriale, pe drumurile transhumanţei. Era notată în vechi documente şi comunitatea ţiganilor de la Râşnov, cu meseriile ştiute - fierar, bărbier, cismar. La capul satului fierăria unde lumea venea cu vitele şi caii de pe toate uliţele şi toţi munţii – se împuţinaseră vitele acum, dar tot mai erau. Spaţiul fierăriei, atrăgător şi neliniştitor în lumina sângerie, cu jar şi metale înroşite, ca la-nceputul lumii. Iar Trică, alături, era singurul cismar din sat.

În verticalitatea lor, zidurile împletite ale burgului dirijează privirea spre cer. Johannes Honterus, braşovean al Renaşterii, a desenat, din a sa Ţară a Bârsei, harta stelelor. Stelele mari pe care le vedeam şi noi - în august păreau mai aproape decât oricând - pe deasupra Bucegilor, a Pietrei Craiului, a curţilor noastre. Cosmografia lui Honterus a folosit atunci, în secolul XVI, învăţăceilor din multe locuri, până în miezul Europei. Nu e de mirare că, din acelaşi cerc al zidurilor şi anotimpurilor, oamenii (oricât erau ei de intimidaţi şi derutaţi la vremea copilăriei noastre, sub totalitarismul post-belic) nu uitaseră să viseze la zboruri interplanetare; aveau o lungă tradiţie.

Aurel Vlaicu, pionierul aviaţiei româneşti, făcuse de la începutul secolului XX demonstraţii de zbor în şesul Bârsei. L-a văzut, în copilăria sa, şi Onkel Fritz “al meu”, alături de miile de oameni care erau pentru prima dată martorii împlinirii acestui vis întemeietor. Nu departe de aici - cum povestea lumea bună strămutată după război sub ordin, să domicilieze la Râşnov - sighişoreanul Hermann Oberth trezise numai zâmbete, în tinereţea lor, cu fanteziile lui a la Muenchhausen, despre zboruri spaţiale: dar Oberth s-a dovedit un vizionar adevărat şi învăţat, devenind marele creator în domeniul rachetelor care a fost (cariera post-belică i-a fost încununată la N.A.S.A.).

Gunter - cel mai blând şi mai visător prieten al copilăriei mele, care avea să devină sculptor în lemn - a hotărât să se antreneze şi el pentru zbor. Cu umbrela deschisă, şi-a dat drumul din podul de fân; un Icar fără să ştie, a avut din păcate de plătit cu sănătatea. Oricum, unul din jocurile preferate pe acel pământ plin de pietre colţuroase, rostogolite din munte, era să ne facem zburători, avion şi pilot totodată. În anii aceia prin curţile noastre cădeau câteodată fluturând, din avioane invizibile, bilete pe care scria: REZISTAŢI.

Dorinţa şi iluzia protecţiei şi a libertăţii legate de munte, visul vieţii demne şi neîmblânzite... La vremea aceea erau în zonă grupuri de partizani anticomunişti, pentru care ciobani români şi oameni de munte saşi lăsau, în locuri muntoase ştiute, alimente, haine, mesaje.
Vechiul Minnesang transilvan Et sasse kli waeld Vijeltchen// Ich bin ein klein wild Vögelein, und niemand kann mich zwingen (Sunt o mică pasăre eu, pe mine nu mă poate nimeni sili) ... fredonat ca aducere aminte, într-un moment când ţara devenea o închisoare.